În ceea ce priveşte restaurările autovehiculelor clasice, cromarea elementelor decorative poate face diferenţa dintre un rezultat bun şi unul spectaculos. Desigur, este un proces laborios şi complicat, dar rezultatul final este unul pe măsura aşteptărilor.

Ce este cromul?

 

Deşi cromul este un metal, acesta nu poate fi folosit în stare solidă, ca şi substanţă pură. Când se zice de un obiect că este din crom, de fapt acest lucru înseamnă că acel obiect este acoperit de un strat subţire de crom.

Adesea, se creează confuzie între finisajele argintii lucioase şi cele cu crom. De exemplu, elementele din aluminiu de la motociclete şlefuite bine, jante vopsite în culori foarte lucioase etc. sunt de multe ori confundate cu finisaje de crom.

 

Într-adevăr, de multe ori este dificil să faci diferenţa între finisajele cromate şi cele bine polişate, însă, când sunt puse laolaltă două piese (una având finisaj cu crom şi alta nu) diferenţele sunt clare. Efectele placării cu crom sunt: grad mai ridicat de reflecţie, obiectul metalic are o tentă albăstruie (în loc de tente gălbui sau gri) şi, cel mai important, un rezultat mult mai spectaculos decăt alte tipuri de finisaje.

 

Cromare

În principal, există două utilizări generale ale placării cu crom: cromarea decorativă şi ceea ce se numeşte „hard chrome plating”. Diferenţa dintre cele două este că cea decorativă este utilizată pentru elementele decorative de pe autoturisme (bandouri, oglinzi, grilă radiator etc.), în timp ce cea din urmă este folosită pentru acoperirea pieselor ce intră în componenţa motorului (tijele cilindrului hidraulic, inelele pistoanelor ş.a.m.d.).

 

În ceea ce ne priveşte, nu executăm decât finisaje decorative. Procesul prin care se execută aceste finisaje este unul de electroplacare cu crom. Placarea cu crom este de multe ori denumită şi placare nichel-crom din cauză că procesul întotdeauna include electroplacarea cu nichel pe suprafaţă înainte de cea cu crom.

​

Când un element decorativ cromat de pe un autoturism este privit (cum ar fi bara de protecţie, bandou, janta etc.) ceea ce se vede, în principal, sunt efectele vizuale create de placarea cu nichel. Stratul de crom este unul extrem de subţire, ce are ca scop protejarea nichelului împotriva uzurii, reduce gradul de sensibilitate la zgârieturi, contribuie la protejarea împotriva coroziunii şi, în plus, dă placării cu nichel un efect albastru (faţă de tenta gălbuie a nichelului).

 

Ce este electroplacarea?

Electroplacarea este un proces de placare în care ionii metalici dintr-o soluţie sunt deplasaţi prin utilizarea unui câmp electric pentru a acoperi electrodul. Procesul foloseşte curentul electric pentru a reduce cationii unui material dintr-o soluţie şi acoperă un obiect conductor cu un strat subţire din material. Procesul ce se dezvoltă în cadrul electroplacării se numeşte electrodepunere. Obiectul ce este dorit a fi acoperit este catodul circuitului.

 

Acesta este introdus într-o soluţie (electrolit) ce conţine săruri metalice dizolvate, precum şi alţi ioni ce acţionează ca şi conductori ai curentului electric. O sursă de alimentare furnizează curent electric anodului, astfel oxidând atomii metalului ce se comprimă şi le permite acestora să se dizolve în soluţie. În ceea ce priveşte catodul, ionii de metal dizolvaţi în soluţia electrolită sunt reduşi la interfaţa dintre soluţie şi catod, astfel încât aceştia aderă la catod.

 

Procesul de cromare

Pentru a înţelege cu adevărat volumul de muncă depus la o piesă ce trebuie restaurată şi recromată trebuie să ştiţi că: în prima fază trebuie cromul dat jos de pe piesă, trebuie curăţat şi nichelul, trebuie polişata piesa pentru a elimina orice urmă (deoarece orice zgârietură ar fi vizibilă după placare), trebuie curaţată bine şi degresată pentru a elimina orice impurităţi (în unele cazuri, pentru curăţare, se utilizează şi acid sulfuric sau alţi astfel de acizi puternici). De asemenea, mai sunt efectuate şi alte pre-tratamente asupra obiectului, după care se trece la procesul propriu-zis de cromare.

 

Procesul de placare, în sine, constă în mai multe etape, între fiecare dintre acestea obiectul fiind curăţat.

După ce piesa este curaţată de zgârieturi şi impurităţi, iar suprafaţa este netedă, aceasta este introdusă într-o cuvă cu o soluţie ce ajută la încălzirea metalului (obiectului). Elementul ce trebuie placat este încălzit până ajunge la o temperatură ce asigură o acoperire uniformă a cromului pe suprafaţă.

 

Odată terminată această etapă, piesa este introdusă într-o cuvă unde piesa este placată cu nichel. Doar în combinaţie cu nichelul, obiectele cromate capată aspectul argintiu puternic. În plus, nichelul protejează metalul împotriva elementelor externe şi impotriva coroziunii. Această etapă este repetată cu două, trei tipuri de nichel.

Abia după ce este terminat procesul de placare cu nichel, se trece la cel cu crom, obiectul fiind introdus într-o altă cuvă cu o soluţie ce conţine crom. Atât la placarea cu nichel, cât şi la cea cu crom, se foloseşte electroplacarea.

 

Pentru finalizare, piesa este polişată şi inspectată, pentru a fi siguri că rezultatul este cel scontat.

 

În afara efectului vizibil, atractiv, ce sporeşte frumuseşea rezultatului restaurării, placarea cu crom ajută la creşterea duratei de viaţă a  elementelor pieselor metalice.

​

PS In cadrul Oldtimer Studio efectuam toate operatiunile mecanice: curatare, reparare, slefuire. Procesul chimic de placare este externalizat.